Era digitală în care trăim a schimbat radical ceea ce înseamnă copilăria și adolescența. Internetul care oferă acces la informație nelimitată, device-urile multiple pe care ne petrecem timpul, rețelele de socializare și aplicațiile de comunicații instant au transformat modul în care învățăm, socializăm și, implicit, ne petrecem timpul și ne împărțim energia. În ciuda pericolelor care există în acest mediu și a piedicilor care apar în termeni de concentrare și motivație, nu putem nega că popularitatea acestui trend va continua să crească. Și mai mult de atât, nu putem nega beneficiile aduse de aceste tehnologii. 

Este visul oricărui profesor să aibă elevi care se implică profund în lecțiile lor, doresc să învețe de dragul învățării și să performeze la vârful potențialului lor. Cu alte cuvinte, profesorii doresc ca elevii lor să găsească acel „flow” sau flux, acel sentiment de imersiune completă într-o activitate, în care sunt atât de implicați încât grijile și simțul timpului par să dispară. Acest flux este foarte important în viață în general, dar și în sala de clasă, deoarece aprofundează învățarea și încurajează interesul pe termen lung pentru un subiect. Dar cum încurajează profesorii această stare în contextul digital actual? 

Este important de înțeles că activitățile care duc la o stare de flux sunt adesea direcționate către copii, ceea ce înseamnă că aceștia preiau controlul asupra propriei învățări prin explorarea subiectelor pe care le aleg și care sunt semnificative pentru ei. Mediile de învățare direcționate de copii îi motivează să învețe pentru că se angajează într-o activitate de dragul experienței și nu pentru că se așteaptă o recompensă la sfârșit. Aici intervine și diferențierea între motivația intrinsecă și cea extrinsecă. Când copiii sunt motivați în mod intrinsec, se angajează într-o activitate pentru că le place – jocul este un bun exemplu. În schimb, motivația extrinsecă apare atunci când copiii se angajează într-o activitate pentru a obține o recompensă sau a evita pedeapsa (de exemplu, un răsfăț pentru practicarea pianului). În timp ce cercetarea susține beneficiile motivației intrinseci, recompensele extrinseci pot fi, de asemenea, un instrument util atunci când sunt utilizate cu moderație, mai ales dacă nu există acea dorință internă de a se angaja într-o activitate sau le este frică să încerce ceva nou. 

Exemplu de activitate colaborativă între clase, care îi implică pe elevii de clasa a IV din perspectiva de potențiali profesori pentru colegii lor mai mici, din clasa a II-a.

Foarte important de înțeles este că mediile de învățare în care copiii ghidează nu exclud implicarea adulților, adică a profesorilor în mediul academic. Aceștia din urmă vor seta parametri experienței prin alegerea materialelor și pregătirea spațiului. Rezultatele așteptate la sfârșitul activităților sunt clar stabilite în concordanță cu curricula, oferind în același timp studenților șansa de a se implica, de a interacționa și de a aplica concepte la experiențele relevante. De asemenea, prin întrebări precum „De ce credeți că X nu a funcționat?” sau „Care sunt modalitățile în care acest material poate fi folosit?” puse de adulți sunt foarte importante în aprofundarea cunoștințelor și stârnirea interesului față de subiect. Astfel de medii sunt medii experiențiale, care balansează libertatea copiilor cu reguli clar stabilite și limite clar impuse, cultivând astfel interesul și curiozitatea.

Metode de a-i ajuta pe elevi să își păstreze atenția și concentrarea în era digitală

Tehnologia este o componentă cheie în educație și va deveni din ce în ce mai înrădăcinată în cultura educației, pe măsură ce progresele în edtech continuă. Aducerea aplicațiilor, a software-urilor și a instrumentelor online parte din cursuri, precum și ca o resursă pe care să o acceseze studenții, nu numai că le va îmbunătăți experiența în clasă, ci și capacitatea lor de a studia.

Elevii de toate vârstele se implică cu tehnologia mai mult decât oricând, tentațiile sunt imense iar statisticile din ultima perioadă efectuate pe Gen Z indică situații alarmante în ceea ce privește totalul de ore petrecute zilnic în fața ecranelor.

Pentru nativii digitali nu mai există o problemă în a ști să folosească instrumentele online, ei făcând acest lucru intuitiv, provocarea venind atunci când nu există un echilibru între timpul petrecut pe telefoanele mobile și cel dedicat socializării față în față cu colegii și prietenii lor sau cu adulții.

Pentru elevii de clase mici și gimnaziu, Școala Babel oferă permisiunea de a folosi telefoanele mobile doar pentru situații extraordinare, iar la elevii de liceu accesul este permis doar în pauze.

Nu excludem relevanța interacțiunii cu lumea digitală, ba chiar ne folosim de toate beneficiile pe care le-a adus această nouă eră în educație, însă, considerăm că învățarea experiențială are loc “aici și acum” în sensul de angajare prezentă și pe termen cât mai îndelungat într-o activitate potrivită fiecărei vârste. 

Cum hrănim starea de flux/flow a copiilor?

Ne place sau nu, există o competiție deja bine înrădăcinată între starea de flow în care se scufundă copiii atunci când petrec timp la clase, respectiv cea pe care o resimt atunci când petrec timp online.

Din nefericire, canalele media oferă o explozie de stimuli care aduc o satisfacție rapidă, lucru care pe termen lung afectează nivelul general de concentrare și, implicit, modul în care aceștia reacționează atunci când la școală nu sunt angajați în activități similare.

Măiestria învățătorilor și a profesorilor intră în acțiune în aceste situații, pentru a verifica constant care este energia clasei, cât de implicați sunt copiii în activități, care este starea lor, cât de bine se simt și pe ce perioade de timp reușesc să-și mențină starea de concentrare. 

Nivelul de dificultate al activităților este recomandat să fie puțin peste nivelul elevilor de cunoaștere, dar nu foarte avansat pentru a nu deveni anxioși și a nu-și pierde motivația. Pe cealaltă parte, dacă este prea ușor, elevii se vor plictisi, își vor pierde interesul. Dacă tema este mai provocatoare, recomandat este ca aceasta să fie împărțită în subteme mai ușor de gestionat, iar la final să se asambleze puzzle-ul final. Această tehnică îi menține pe elevi în starea de flux, deci și concentrați și interesați. 

Relevanța subiectelor discutate pentru viețile elevilor este un factor determinant când vine vorba de menținerea concentrării și atenției. Ori de câte ori posibil, sublinierea modului în care o activitate, o temă predată, se conectează cu viețile elevilor le va atrage atenția. De asemenea, se poate lansa provocarea ca elevii să găsească corespondența practică a temei pentru ei. 

Independența și libertatea de alegere îi motivează pe elevi să se implice mai mult. Elevii care simt sprijinul profesorilor pentru autonomie se simt mai competenți și mai puțin anxioși, dezvoltă mai mult interes și se implică cu mai multă plăcere, toate acestea rezultând într-o sarcină de mai bună calitate.

Angajarea în activități care solicită atenția pe termen mediu și lung, precum citirea unei cărți, petrecerea timpului liber în prezența fizică a prietenilor, sportul de echipă și plimbările în aer liber sau dezvoltarea unor competențe într-un atelier creativ, ba chiar și a competențelor digitale, sunt de asemenea modalități extrem de utile pentru păstrarea și prelungirea stării de flux.

Makerspace – atelier organizat de Școala Babel care se desfășoară exclusiv în limba engleză și prin care copiii sunt implicați în diverse activități menite să le dezvolte abilitățile manuale și creative. La astfel de ateliere copiii intră ușor în starea de flux și și-o mențin pe termen lung.

În zilele de astăzi, în care totul se întâmplă instant, cu o singură atingere, captarea atenției copiilor poate fi o reală provocare. Elevii sunt cel mai încântați de învățare atunci când sunt o parte activă a procesului – prin discuții deschise, lucru în grup sau participare practică. La urma urmei, succesul demonstrat al învățării experiențiale sugerează că nu întotdeauna ceea ce este predat elevilor, ci felul în care este predat poate face toată diferența.