Câte lucruri poți descoperi despre un subiect atât de greu cum e Al Doilea Război Mondial, atunci când îl privești din mai multe unghiuri și îl înțelegi împreună cu ceilalți? Elevii din clasele a VII-a de la Babel Școală + Liceu au aflat răspunsul în modulul 4, când, timp de patru săptămâni, au lucrat cot la cot, au căutat, au întrebat, au citit și au construit prezentări care i-au purtat prin istorie, biologie, geografie – și poate cel mai important, prin povești reale, umane.

Iar pe 8 aprilie, au ieșit în față. Cu emoții, dar și cu încredere, au prezentat în fața părinților și profesorilor tot ce au descoperit.

Cum a început totul?

Împreună cu profesoarele lor – Adriana Bălaj (istorie), Joanne Gogelescu (engleză) și Mariana Faur (biologie) – copiii au primit o provocare: „Cum pot mai multe perspective să ne ajute să înțelegem mai bine trecutul?”

De aici a pornit totul. În echipe formate prin tragere la sorți (ca să existe și o provocare de colaborare autentică), fiecare grup a ales un subiect legat de Al Doilea Război Mondial și l-a cercetat timp de o lună, în paralel cu materia de zi cu zi. Au combinat fapte istorice cu explicații biologice și observații geografice, au făcut schițe, prezentări, modele 3D și – bonus – cei mai mulți au ales să prezinte în limba engleză.

Subiectele alese? Grele, dar asumate.

Fiecare echipă și-a ales tema în funcție de ce a simțit că vrea să înțeleagă mai bine. Ce a ieșit a fost un puzzle de perspective, detalii și emoții.

Clasa a VII-a a adus în discuție:

• Blitzkrieg – despre strategia de „război fulger”, cu care Germania a cucerit teritorii rapid, folosind forțe aeriene, tancuri și trupe care acționau simultan. Elevii au analizat și cum geografia Europei Centrale a influențat această strategie.

• Viața lui Hitler – o privire în trecutul lui personal, traumele din copilărie, ideile care au stat la baza ideologiei naziste și chiar detalii mai puțin cunoscute, cum ar fi gradul de înrudire biologică în familia lui.

• Hiroshima și Nagasaki – despre momentul în care lumea a intrat în era nucleară. Copiii au explicat cum acționează radiația asupra organismului, ce boli apar în urma expunerii și ce efecte au fost simțite generații întregi după atac.

• Josef Mengele – au vorbit cu seriozitate despre experimentele făcute pe deținuți în lagăre, în special pe gemeni, și au discutat despre implicațiile etice și biologice ale acestora.

• Bătălia de la Stalingrad – una dintre cele mai violente confruntări ale războiului. Elevii au discutat despre cum a influențat iarna rusă soarta armatei germane și despre eforturile fizice și psihologice uriașe ale soldaților.

• Auschwitz și Birkenau – despre organizarea lagărului, condițiile inumane de trai, bolile care se răspândeau și cum această experiență a marcat profund atât istoria, cât și studiile de biologie și psihologie de mai târziu.

Clasa a VIII-a a ales teme la fel de complexe:

• Bătăliile subacvatice – cu accent pe submarinele germane și modul în care au încercat să blocheze aprovizionarea aliaților. Elevii au legat conflictul de geografia maritimă și de inovațiile tehnologice din război.

• Bombardamentul de la Nagasaki – completând cercetarea despre Hiroshima, au analizat motivele politice pentru alegerea celei de-a doua ținte, impactul asupra populației civile și urmările pe termen lung.

• Birkenau – o analiză a lagărului, dintr-o altă perspectivă: cum era împărțit teritoriul, ce însemna selecția, cum supraviețuiau prizonierii și ce însemnau acele „cazărmi” pentru sute de mii de oameni.

• Josef Mengele – subiectul a reapărut, dar în altă lumină. Elevii au discutat despre transmiterea bolilor, despre traumele medicale și despre modul în care pseudo-știința a fost folosită ca armă.

• Masacrul de la Nanking – au scos la lumină un episod mai puțin cunoscut, dar profund tulburător: crimele comise de armata japoneză în China și cum acest eveniment rămâne o rană deschisă în memoria colectivă.

Prezentările – cu emoții, dar și cu bucurie

Ziua de 8 aprilie a fost, pentru mulți, o ieșire din zona de confort. Unii au vorbit pentru prima oară în public, alții s-au exprimat pentru prima dată în engleză în fața unei audiențe. Dar fiecare echipă și-a susținut ideea cu curaj, iar atmosfera din sală a fost una plină de susținere.

Prezentările au durat câte 10 minute, timp în care elevii au reușit nu doar să transmită informații, ci și să emoționeze, să răspundă la întrebări și să provoace discuții.

Ce a rămas după?

Cel mai important nu e că au realizat prezentări frumoase și interesante, deși asta le-a ieșit tare bine. Ci că au ieșit din zona de confort. Că au învățat să vadă istoria din mai multe unghiuri. Că au înțeles cum se leagă evenimentele între ele – oameni, locuri, decizii, știință, suferință. Și că au făcut toate astea împreună.

Nu e puțin lucru să înveți despre război, dar și despre empatie, despre etică, despre ce înseamnă să fii om. Iar lecția asta, chiar dacă s-a încheiat pe 8 aprilie, sigur o să rămână cu ei mult timp.