În 2007, James Nottingham a creat conceptul de Learning Pit® ca o cale prin care copiii să se gândească la procesul de învățare prin care trec. Este o modalitate de a încuraja copiii, dar și adulții, să se simtă confortabil cu incertitudinea și conflictul, deoarece pot vedea beneficiul final al acestei lupte, al acestui efort de învățare. Este, poate, cea mai puternică metodă de a crea reziliență, determinare și iubire pentru învățare. Ajută la crearea unui mindset orientat spre creștere, încurajează explorarea alternativelor și contradicțiilor și încurajează cursanții să iasă de bunăvoie din zona lor de confort. 

„The Learning Pit®” este o reprezentare vizuală a trecerii din zona de confort, de la marginea “gropii”, unde sunt exersate abilitățile pe care fiecare le deține deja și sunt folosite concepte care deja sunt înțelese, în zona de învățare din fundul gropii, unde există idei și cunoștințe, dar există incertitudine, nesiguranță, confuzie. Tot acest proces de învățare se termină cu un moment „Eureka” de cealaltă parte a gropii în care ideile noi s-au format și s-a obținut o oarecare claritate asupra informației acumulate. Acest moment „Eureka” este un moment potrivit pentru a sărbători și a onora învățarea care a avut loc.

Groapa este o modalitate fenomenală de a vorbi despre luptă și de a încuraja implicarea în luptă. Exprimarea gândurilor și experiențelor despre momentele în care un om se află în groapă poate influența interlocutorul (copil sau adult) să se auto-provoace în acest proces. De asemenea, împărtășirea modalităților de a ieși din groapă și cât de interesant este acel sentiment de împlinire pot ajuta interlocutorul. Chiar și exprimarea gândului negativ, de a nu intra în acest proces de învățare (anevoios câteodată) și ratarea celebrării de la sfârșit poate avea un impact pozitiv asupra interlocutorului.

Etapele procesului de învățare

Sursă foto: https://www.challenginglearning.com 

Începutul procesului

Pentru început, procesul are nevoie de un concept de la care să pornească învățarea; un concept despre care elevii să cunoască un minim de informații.

Exemple de la care procesul de învățare să înceapă: artă și design, democrație, mâncare, bun sau rău, creștere și dezvoltare, iubire, bani, nume și identități, adevăr. 

Pentru a exemplifica acest proces de învățare, vom folosi conceptul „real”. Realitatea este un subiect despre care atât elevii mici, cât și cei mai mari au întrebări și opinii. 

Conceptul „real” este unul interesant. Unii filozofi au spus că toată experiența noastră

(inclusiv visele) este un „real” diferit de realitatea lumii fizice care există independent de experiența umană. Deși această explicație este departe de o viziune acceptată la nivel global, este un punct de vedere interesant. Ar putea determina elevii să facă o distincție între real și imaginație sau între lucruri reale care sunt tangibile în comparație cu lucruri care sunt abstracte.

Un alt mod de a explora acest concept este de a dezbate opusul său; în acest caz, ireal. De exemplu, în ce fel sunt jucăriile de plastic, visele, banii pretinși, magia sau basmele populare ireale? Deși ele toate ar putea fi considerate „ireale”, par a fi ireale în moduri diferite. Și asta fără să aducem în discuție lucruri precum iluzii optice.

Întrebări de la care discuția despre conceptul de „real” poate să pornească:

1. În istorie, sunt mereu 2 povești: una a câștigătorului și una a păgubitului. Cum determinăm care este cea reală?
2. La ce se referă oamenii când spun că este un „ceas fals” mai degrabă decât unul real?
3. Există vreo modalitate de a fi absolut sigur(ă) că extratereștri nu sunt reali?
4. În ce fel sunt reale poveștile lui Harry Potter de JK Rowling?
5. Poate o minciună să fie reală?

Lupta cognitivă

Etapa a doua a procesului de învățare este despre a crea un conflict cognitiv în mod intenționat în mințile elevilor. De ce? Pentru că, de obicei, când oamenii sunt într-o stare de conflict cognitiv, ei tind să fie stimulați să gândească mai profund și mai urgent la ideile cu care se confruntă mintea. În comparație, în momentele în care cineva are un răspuns de care este mulțumit, de obicei se relaxează și nu simte nici o obligație să gândească mai departe; răspunsul este știut, așa că de ce să gândești mai mult?

Construirea

În timp ce elevii se luptă împreună în groapă, aceștia vor începe să înțeleagă conceptul cu care se confruntă prin puterea de înțelegere a grupului. Împreună vor găsi modele, vor face conexiuni între informații, se vor gândi la legea cauză-efect, vor identifica asemănările și diferențele și vor începe să-și organizeze, să distingă, să relaționeze și să analizeze ideile la un nivel mai profund. Acest lucru duce în cele din urmă la o rezoluție, fie că este răspunsul „corect” sau, cel mai des întâlnit, „cel mai bun” răspuns având în vedere resursele disponibile. 

*Pentru această etapă există multe resurse și exerciții sugerate de James Nottingham. 

Luarea în considerare

A patra și ultima etapă a procesului de învățare este luarea în considerare a acestei călătorii tocmai încheiată. Deși ar trebui ca elevii să fie încurajați să își considere modul fiecăruia de gândire, această etapă este, de asemenea, un punct excelent care să îi angreneze în metacogniție.

Întrebări de metacogniție pentru a lua în considerare procesul de învățare:

1. Ce credeai inițial că înseamnă „real”?
2. Cât de încrezător ai fost în răspunsul tău la început?
3. Ce provocări te-au determinat să te gândești din nou?
4. Cum putem spune dacă ceva este real sau nu?
5. Poate fi ceva real și ireal (sau fals) în același timp?
6. Cum putem fi siguri că viețile noastre sunt reale?
7. Este viitorul real?
8. Ce te-a ajutat să dai un sens ideilor pe care le-ai avut în groapă?
9. Cât de sigur ești că nu ai acceptat răspunsuri simple?
10. Cum diferă noțiunile tale de „real” acum față de începutul lecției?
11. Cu ce întrebări despre real ai rămas?
12. Ce strategii ai folosit de data aceasta care te-ar putea ajuta data viitoare când vei fi în groapă?

Este corect să spunem că unii elevi desfășoară un proces de învățare complet de la început până la sfârșit în fiecare zi a săptămânii. Alții creează o serie întreagă de episoade ale acestui proces care acoperă un subiect complet. Unii găsesc o oportunitate în timpul unei lecții de a crea un astfel de proces improvizat și se avântă în el. Alții parcurg etapele 1, 2 și 3 la clasă și apoi stabilesc etapa 4 pentru teme. Sau pregătesc scena 1 ca activitate de previzualizare, poate pentru teme, apoi rulează etapele 2, 3 și 4 în timpul lecției din clasă. Lucrul fascinant la acest proces este că există încă multe moduri de a rula procesul de învățare, depinzând în totalitate de fiecare cum îl organizează. 

Cum am aplicat noțiuni și concepte ale acestui proces în școala noastră?

Pornind de la conceptele explicate mai sus, putem exemplifica modul în care etapele de învățare pot fi transformate într-o activitate interesantă și utilă, care să ajute la filtrarea informațiilor care circulă în mediul online, dar cu extindere la viața de zi cu zi și, bineînțeles, la școală.

Pentru Seara Liceului Babel, profesorii noștri au conceput activitatea Real or Fake prin care elevii au fost invitați să dezbată subiectul “adevăr”.

 În prima parte a acestei activități, liceenii au notat pe bilete ceea ce consideră ei că înseamnă adevăr, apoi au împărtășit ideile unii cu alții, rezultând astfel un dialog sincer și revelator pentru fiecare în parte.

Apoi, fiecare elev a extras câte un bilet pe care era scrisă o definiție a adevărului dată de diferiți filosofi, urmând discuții în perechi pentru a dezbate și compara propriile definiții cu cele regăsite pe bilețele.

În mod natural, discuția a ajuns la un subiect actual, atât pentru tineri cât și pentru adulți, și ne-am canalizat atenția pe metode de identificare a știrilor false din mass-media, cunoscute drept fake-news.

În această etapă, elevii au căutat o știre pe telefoanele mobile, și au fost încurajați să folosească un kit de “spot the fake news”, pentru a identifica veridicitatea acelei știri. Din acest kit fac parte și întrebările:

• Care este sursa?
• Cine este autorul?
• Când a fost scrisă această știre?
• Există o bază științifică?
• Este plauzibil?

Farmecul acestei activități concepută de profesorii Adriana Bălaj (istorie) și Ivan Dean (logică/filozofie), este că a călătorit interdisciplinar prin mai multe materii, de la istorie, logică și fizică, până la informatică, contribuind astfel la formarea unui proces cognitiv de discernere a informațiilor.